home... ... locale ... Istorie... Geografie... Toponimie... Personalitati... Economie ... Institutii ... Cultura ... Imagini ... Harta Dragasani ... de la noi ... mail ... forum ... chat ... C. Mare ... JIUL ... Decoratiuni petreceri Tacom ... Personale ... Aurel[dot]ro mipo.ro Construct Confex Anunturi gratuite Hotel Casa Roxy Transport persoane in siguranta Magazinul viselor placute Jocuri gratuite |
O mica biblioteca ce creste in fiecare an este o parte onorabila din istoria unui om. Beecher (1813-1878) VIATA ECONOMICAIn secolele XVI-XVII existau mari demnitari feudali, prezenta acestora a contribuit la ridicarea si emanciparea acestui vechi centru. Localitatea Dragasani, mostenind traditia milenara a stramosilor daci si romani, s-a dezvoltat paralel cu targul ce exista la sfarsitul secolului al XVIII-lea la Zlatarei. Un document special pentru targul Dragasani este dat la 29 octombrie 1791 de Mihai Sutu voievod, prin care se reglementeaza dreptul Episcopiei Ramnicului de a vinde vin si rachiu in targul care se organiza odata pe saptamana pe mosia "ce se numeste Batca" a episcopiei. Tot in aceasta perioada ne sunt semnalate "bacanii, macelarii, cuptoare de paine si alte alisverisuri". Vanzarea msrfurilor in targul Dragasani aducea un venit deosebit, atat negustorilor cat si Episcopiei Ramnicului, proprietara mosiei Dragasani care percepea obisnuita vama. Un bancher din targul acesta este semnalat la 23 aprilie 1804, este vorba de "kir Tudor ot Dragasani", caruia arhimandritul Pahomie, egumenul Manastirii Hurez, ii arendeaza pe termen de trei ani mosia Cazanesti di peste Olt. Dupa statisticile judetului, pana la sfarsitul anului 1835 in targul Dragasani existau 93 patentati - cojocari, croitori, cizmari, brutari, tabaci, brasoveni, carciumari, cum si arendasi cuprinsi in randul acestora. In anul 1864 targul Dragasani este ridicat oficial la rangul de oras, care in 1876 avea 295 de familii. In anul 1833 existau la Dragasani 5 mori, din care trei pe proprietatea Episcopiei Ramnicului, ale lui Vrancea ot Dragasani, Dumitru Cojocaru si Gheorghe sin Andrei si doua ale slugerului Iordache. De asemenea la Momotesti, pe mosia solnicului Ioan Lahovari aveau mori Hristea Eftimiu si Mihai Bacanasu din Dragasani. In anul 1875 functionau in judetul Valcea 4 statiuni telegrafo-postale, dintre care una la Dragasani. Primul iluminat public cu lampi cu petrol a fost introdus la Dragasani in anul 1877 (Gh. Pavel -"primaria avea doi lampagii, isi cumparase 28 vedre gaz, 15 coturi fitil de lampi si 5 duzini de chibrituri"). Linia ferata intre Piatra Olt - Dragasani a fost inaugurata la 13 decembrie 1886, iar Dragasani - Ramnicu Valcea s-a inaugurat la 20 iunie 1887. Gara a fost ridicata in anul 1894, suferind modificari de mica importanta pana in anul 1968 cand i s-a dat o alta fatada si constructie cu placi de mozaic. Prezenta primei biciclete in Dragasani a fost semnalata in anul 1898, intr-un cadru solemn si a apartinut unuia dintre fratii Filipescu, care o cumparase din Viena. Administratorul Plasii Dragasani a adus la cunostinta publicului si in ziua respectiva erau insirati locuitori din Dragasani si din satele vecine pe strada Traian incepand cu Primaria orasului si sfarsind, spre sud, pana mai jos de carciuma si hanul de altadata zis Cazanescu. Cand Filipescu a trecut pe cele doua roate toti au ramas uimiti. Din procesul verbal din 26 mai 1903, pe care medicul primar al judetului Valcea il incheia cu prilejul inspectiei facute la spitalul Dragasani, reiese ca aici erau fabrici de caramida: D(omnul) medic al spitalului este rugat sa intervina pe langa autoritatea comunala ca sa se desfiinteze fabricile de caramida din fata spitalului. In anul 1912 functiona in oras o uzina electrica cu doua motoare Diesel si o baterie de acumulatori. Avantul comercial al Dragasaniului dupa primul razboi mondial este ilustrat de Anuarul Romaniei pentru comert, industrie, meserii si agricultura de la 31 octombrie 1925, care consemna 16 abagerii (pravalii), 4 ateliere mecanice, 27 de bacanii, 9 banci, o berarie, 6 birturi, o bodega, 3 bragagerii, 18 brasovenii, 16 brutarii, o cafenea, 62 carciumi, un ceasornicar, 2 comercianti de cereale, 5 depozite de cherestea, 24 cismari, un cofetar, 22 cojocari, 6 croitori, 5 dogari, 2 drogherii, o exploatare forestiera, o farmacie, 7 magazine de fierarie, un fotograf, un frizer, un magazin de haine gata, 8 hoteluri, un laborator chimic, 3 librarii-papetarii, 4 macelari, 41 magazine cu manufactura, un magazin masini de cusut, 3 comercianti mezeluri, un magazin de mode, 8 mori, o parfumerie, 14 pescari, 3 magazine de pielarie, 5 restaurante, o simigerie, 5 fabrici de spirt, un magazin sticlarie si portelanuri, 4 tabacarii, 2 tamplari, un tesator tricotaje, 6 tinichigerii, 17 depozite vinuri en gros. In anul 1930 s-a ridicat castelul de apa potabila. In 1940 s-a amenajat terenul pentru aterizarea avioanelor pe izlazul Barsanu. Pe teritoriul localitatii se disting trei mari zone de culturi potrivit distributiei conditiilor ecologice si de troficitate a solurilor: - zona culturilor irigate (scoli de vite, legume si plante furajere) situate pe solurile de lunca cu textura usoara, fertile si bine drenate; - zona culturilor cerealiere (grau si porumb), situate pe solurile de platforma cu textura si fertilitate mijlocie; - zona culturilor hortiviticole (vita de vie si pomi fructiferi) situate pe solurile in panta, mai mult sau mai putin erodate, slab aprovizionate cu elemente nutritive. Primele documente cu privire la viile si vinurile din Dragasani dateaza din secolul al XIV-lea. Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si alti domnitori ai tarii romanesti inchina bisericilor, manastirilor si fac danii capeteniilor de osti sate intregi cu privilegii domnesti din care nu lipsesc viile si vinaritul. In anul 1700, Constantin Cantacuzino aminteste de viile de la Dragasani: "Pe harta sa tiparita la Padova in 1700, stolnicul Constantin Cantacuzino inseamna si unele dealuri unde se produc cele mai bune vinuri, intre care se afla Ramnic, Targoviste, Scaeni-Prahova, Negovani, Greaca, Caracal. Trebuie adaugate de asemenea viile de la Dragasani si Segarcea, care incepusera sa se impuna". Dupa jumatatea secolului al XIX-lea gasim multe documente ale calatorilor straini care, scriindu-si memoriile, nu au uitat sa lase insemnari si despre vestitele vinuri de Dragasani de pe atunci. Neugebauer, la 1854, facand o descriere a Moldovei si a Valahiei, aminteste alaturi de cunoscutele vinuri de Cotnari si Odobesti si vinul de Dragasani, care merita si buna sa reputatie. Cu aceasta ocazie, comparand pe romani cu germanii si mai cu seama cu polonii, aflam ca la noi sunt mai putini betivi. Chevrieri precizeaza: "vinul de cramposie din Dragasani a fost incercat pentru sampanizare la Sttutgarth de catre N. Renger, „dand cele mai fericite rezultate". De asemenea pivnitele mari de vinuri au intretinut pe piata interna, cat si la export, renumele vinului de Dragasani, oferind nu numai renumitul "tulburel" sau "pelinul de Dragasani", ci chiar vinul de talie mare ce concura multe din cele mai bune vinuri ale Frantei. Vinurile pivnitelor Stirbei, Bratianu, Nae Petcu Ion, Teodorini, Oromolu, Mor, Ocneanu, Mihailescu, Filipescu, D. Ionescu, Fratii Spirtaru, cateva din cele mai cunoscute din podgoria Dragasani au fost elogiate si distinse la diferite expozitii, concursuri si festivitati. Ministerul Agriculturii si Domeniilor a infiintat in 1897 Pepiniera Dragasani, situata in lunca Oltului, din necesitatea producerii vitelor altoite reclamate de reconstructia viticulturii traditionalei podgorii. Lipsa in Podgoria Dragasani a unei institutii de asistenta in domeniul practicii viticole a impus crearea in 1936 a Statiunii Experimentale prin Hotararea Ministerului agriculturii si domeniilor. Lipsa in podgoria Dragasani a unei institutii de asistenta in domeniul practicii viticole a impus crearea in 1936 a Statiunii Experimentale prin hotararea Ministerului agriculturii si domeniilor. Dupa criteriul "forul tutelar coordonator dominant" se disting urmatoarele etape de dezvoltare - etapa 1896-1944 coordonata cel mai mult timp de Ministerul agriculturii si domeniilor. - etapa 1944-1957 coordonata de Institutul de cercetari agronomice al Romaniei. - etapa 1957-1967 coordonata de Institutul de cercetari horticole Bucuresti Baneasa. - etapa 1967 coordonata de Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie Valea Calugareasca. Pe plan international cercetatorii Statiunii Dragasani au participat cu lucrari stiintifice la congrese, adunari generale, sedinte plenare, consfatuiri, simpozioane, colocvii si cursuri organizate de Oficiul International al Viei si Vinului, C.A.E.R., F.A.O., pe linie de viticultura, vinificatie, protectia plantelor, ecologie, agrochimie, fiziologie, biochimie, etc. S-a participat cu struguri si vinuri la concursurile internationale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucuresti, Erfurt, Budapesta fiind distinse cu medalii de aur vinurile Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon. Dupa anul 1945 a fost infiintata Intreprinderea agricola de stat Dragasani. Inainte de anul 1989 I.A.S. Dragasani detinea o suprafata de 3296 ha, din care teren agricol 2530 ha (sector viticol - 830 ha, sector pomicol - 191 ha, sector legumicol - 30 ha, pasuni si fanete naturale - 387 ha, teren arabil - 1042 ha), situat administrativ pe teritoriul localitatii Dragasani si a comunelor Prundeni, Sutesti, Gusoieni, Creteni, Lalosu, Balcesti, Tetoiu. I.A.S. Dragasani dispunea de un important sector zootehnic profilat pe exploatarea vacilor de lapte si tineret la ingrasat si de un sector mecanic. Cooperativizarea completa a agriculturii in Dragasani s-a facut in anul 1962 prin unificarea gospodariilor agricole colective existente pe teritoriul localitatii. C.A.P. Dragasani a detinut o suprafata de 2502 ha (1206 ha - arabil, 203 ha - pasuni si fanete, 221 ha - vii, 5 ha - livezi, 45 ha - gradina de legume, 250 ha - culturi furajere) desfasurandu-si activitatea in doua brigazi de camp si patru ferme de productie: doua ferme viticole, o ferma legumicola si o ferma zootehnica. Complexul de vaci Dragasani, unitate inrecooperatista, a intrat in functiune in anul 1973 si dispunea de o baza furajera de 560 ha, de 3 grajduri pentru vaci, un grajd pentru juninci gestante, un grajd pentru tineret, o maternitate, o bucatarie furajera si un padoc. In toamna anului 1948 s-a produs separarea activitatii fermelor de stat de activitatea centrelor de inchiriat masini si tractoare. Statiunea de masini si tractoare Dragasani a fost infiintata in baza Decretului nr. 273/1948, la data de 01.01.1951. Unitatea a functionat sub denumirea de S.M.T. in intervalul 1951-1967, ca I.M.A. in perioada 1968-1970 si ca S.M.A. din anul 1971, actualmente numindu-se Agromec S.A. In urma nationalizarii intreprinderilor din iunie 1948, pivnitele particulare din Dragasani si imprejurimi trec sub administrarea statului luand fiinta M.A.T. Dragasani. La 1 iulie 1950, ia fiinta Intreprinderea Vinalcool Dragasani, subordonata Ministerului bunurilor de consum. La 1 iulie 1962 apare Intreprinderea Vinalcool Pitesti, la Dragasani ramanand Oficiul Vinalcool. La 1 februarie 1971 in baza H.C.M. 87/1971, apare Intreprinderea viei si vinului cu sediul la Dragasani avand ca obiectiv coordonarea si indrumarea dezvoltarii viticulturii si industrializarii vinului pe teritoriul judetului Valcea. Activitatea de prelucrare a strugurilor si industrializarea vinului se facea in 10 centre amplasate in Dragasani si in comunele limitrofe, cu o capacitate de prelucrare de 18.660 t. de struguri si o capacitate de depozitare de 13.380 t. vin si de 15 distilerii. Baza de aprovizionare tehnico-materiala a agriculturii a luat fiinta prin Decizia 94/1996 in baza H.C.M. 1260/1996. Provenit din fosta Sectie de protectie a plantelor a raionului Dragasani, Centrul de protectia plantelor a luat fiinta in anul 1968, avand ca principal obiectiv prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor culturilor agricole. Sistemul de irigat a fost dat in folosinta in anul 1974 si cuprindea o suprafata de 2627 ha. Alte unitati care au concurat la realizarea si valorificarea productiei agricole pana in 1990 au fost: - Oficiul de industrializare a carnii. - Oficiul de industrializare a laptelui. - Sectia Dragasani a Intreprinderilor de colectari si achizitii Valcea. - Baza de receptie. - Fabrica Dragasani apartinand Intreprinderii de industrie locala judeteana Valcea. - Cooperativa de consum. Stuparitul a constituit indeletnicirea populatiei de pe aceste tinuturi, inca din vremuri patriarhale. Materialul floricol si dendrologic necesar zonelor si spatiilor verzi este produs in mare parte de sera, campul floricol si pepiniera dendrologica ale Consiliului local Dragasani. In municipiul Dragasani functioneaza in prezent 1183 agenti economici, din care societati pe actiuni - 25, societati cu raspundere limitata - 604, regii autonome - 1, asociatii familiale si persoane fizice independente - 489, fundatii si diverse asociatii - 64. - S.C. FINCA S.A. cu profil de incaltaminte din cauciuc, cu un numar de 860 de salariati. - S.C. ROTI AUTO S.A. cu obiect de activitate producerea jantelor auto si cu un numar de 404 salariati. - S.C. OLTPLAST S.A., unitate producatoare de mase plastice cu un numar de 117 salariati. - R.A. ROMARM - unitate cu profil special si un numar de 472 salariati. Date obtinute cu sprijinul Primariei Municipiului Dragasani Recomandam: Jocuri Gratuite pe www.d0.ro Bancul zilei: Q: De ce la francezi le pute Spatele? |
Intrebare: Primul document despre vinul si viile din Dragasani: Variante: sec. IX sec. XIV sec. XIX sec. VII Raspunsul tau: |
Pagina a fost generata in 0.5141 secunde -- Copyright CIPSIT 1993-2006