home... ... locale ... Istorie... Geografie... Toponimie... Personalitati... Economie ... Institutii ... Cultura ... Imagini ... Harta Dragasani ... de la noi ... mail ... forum ... chat ... C. Mare ... JIUL ... Decoratiuni petreceri Tacom ... Personale ... Aurel[dot]ro mipo.ro Construct Confex Anunturi gratuite Hotel Casa Roxy Transport persoane in siguranta Magazinul viselor placute Jocuri gratuite |
Bancherul este un tip care iti imprumuta umbrela pe timp cu soare, dar o vrea inapoi in minutul in care incepe sa ploua. Mark Twain (1835 - 1910) PERSONALITATIUn ucenic al scolii de muzica bisericeasca infiintata in 1820 de mitropolitul Dionisie Lupu, Mitropolia din Bucuresti, a fost arhimandritul Gherasim de la Gardesti, care a alcatuit pe la 1829, cantarile "Prohodului" in romaneste dupa cele grecesti. Un rapsod popular dragasenean a fost Gheorghe M. Balasoiu, fost sergent, secretar in regimentul 16 Obuziere, contingentul 1910 (nascut 1888). Mihai Baragan a fost un animator al vietii culturale din Dragasani, in perioada postbelica. A publicat primele versuri la 19 ani (1919), colaborand cu "Universul literar", "Adevarul literar", "Cultura poporului", Crainicul", etc. I-a aparut volumul "Versuri" in colectia "Pamant si suflet oltenesc". Craiova, 1927. Pe versurile dragaseneanului Ion Mihaescu - Stegaru, fratele scriitorului Gib I. Mihaescu sau compus romantele "Tu vei pleca", "In visul unei nopti de vara" si "Luna-i trista-n asta seara". Alfredo Bogardo, un scriitor avangardist italian, gazetar de prestigiu, reporter si romancier de literatura sportiva, nascut la Dragasani (1908-1969) unde a invatat cititul si scrisul. Si-a inceput activitatea de cronicar, publicand stiri sportive, redactand si suplimentand saptamanal ziarul "Corriere dela sera". In 1931 ii apare romanul "Dalila inamorata", caruia ii urmeaza alte romane ("Sportul anului 2000", "S-a furat echipa nationala", "Mingea fermecata", "Clasamantul fatal", etc.) Orenzo Bogardo, fratele lui Alfredo Bogardo, tatal compozitorului Florin Bogardo, da nastere catorva scrieri de mare rasunet la vremea lor: nuvela "Sclipirea" - publicata in "Universul literar" si romanul "Letitia" - publicat in foileton la gazeta "Rampa" din Bucuresti in 1930. Fira Gheorghe (1886-1936), folclorist, a publicat: "Cantece si hore" (1916), "Nunta in judetul Valcea" (1928), "Culegere de folclor din judetul Valcea si imprejurimi" (1928) in colaborare cu G. Ciausianu si C.N. Popescu. Gib I. Mihaescu (1894-1935) a fost un scriitor de mare notorietate in perioada interbelica. In toamna anului 1914, se inscrie la facultatea de drept din Bucuresti, pe care o termina in 1923, deoarece primul razboi mondial, l-a surprins si l-a purtat in valurile-i capricioase si primejdioase la Marasti si Oituz in calitate de ofiter combatant. Dupa razboi va debuta in revista "Luceafarul" (1919) cu schite si nuvele inspirate de pe front si va intra in ziaristica alaturi de Cezar Petrescu. Etapa dragaseneana (1924-1930) a fost fructuoasa, practicand avocatura "de nevoie si fara atractie", predand la Scoala de meserii din oras franceza, legislatie, fizica, dar nepierzand contactul cu capitala si cu prietenii scriitori. In 1926 i se premiaza piesa "Pavilionul cu umbre", iar in 1928 ii apare un volum si este jucata la Teatrul National din Bucuresti. Tot in 1928 ii apare un prim volum de nuvele "La Grandiflora", iar in anul urmator cel intitulat "Vedenia". Aceste doua volume sunt o mica parte a operei sale in genul scurt. In 1930, se muta la Bucuresti si incepe etapa romanelor: "Bratul Andromedei" (1930), "Femeia de ciocolata" si "Rusoaica" in 1933, "Zilele si noptile unui student intarziat" (1934) si "Donna Alba" (1935). Literatura lui Gib Mihaescu se-nscrie in categoria celei de analiza psihologica. In Dragasani se poate vizita casa care gazduieste expozitia memoriala Gib Mihaescu. Pentru cinstirea memoriei scriitorului in anul 1997 a fost dezvelit bustul Gib Mihaescu ridicat pe strada care-i poarta numele. Stefan D. Filipescu, fruntas al Partidului Liberal din judet, deputat si senator, mare mosier, a influentat viata politica locala pana in 1920. Arhiva sa contine material documentar din perioada 1886-1949 si este formata din acte personale, documente de proprietate, corespondenta, articole, memorii, fotografii, carti postale, etc. Laura D. Simulescu a fost sotia si mostenitoarea lui Dumitru D. Simulescu, mare proprietar din judetul Valcea membru marcant al Partidului Liberal, fost prefect al judetului si deputat. La moartea sa in 1906, Laura Simulescu a lasat mostenire sume insemnate judetului Valcea si orasului Dragasani, unde a fondat Scoala profesionala de fete. Nume de rezonanta ale prezentului cultural sunt: prof. Olimpiu Orza - artist plastic, prof. Constantin Ceausu virtuos interpret instrumentist, prof. Elena Vieru - artist plastic. Fii ai Dragasanului care au marcat viata politica actuala: prof. universitar, senator, fost Prim-Ministru Radu Vasile, prof. universitar, guvernator B.N.R., fost Prim-Ministru Mugur Constantin Isarescu. Dragasani este o poveste frumoasa, soptita in ruginiul toamnei, ale nepieritoarelor toamne oltene, atat de scumpe sufletului nostru, efemer. Si ca orice poveste a curs pe dealuri domoale si pe maluri majestuoase imbogatindu-se cu unduirea si freamatul valurilor unui rau nepereche - Oltul - neasemuit in legenda sa de mare cavaler al Tarii Romanesti. Date obtinute cu sprijinul Primariei Municipiului Dragasani Recomandam: Jocuri Gratuite pe www.d0.ro Bancul zilei: Q: De ce la francezi le pute Spatele? |
Intrebare: Populatia aproximativa Dragasaniului (mii locuitori): Variante: 22 72 12 120 Raspunsul tau: |
Pagina a fost generata in 0.0036 secunde -- Copyright CIPSIT 1993-2006